Presa de turism: TTR, 15 noiembrie 2019 – Conferința „Turismul Responsabil în România” – A.N.T.R.E.C. TULCEA

Mass-Media

Presa de turism: TTR, 15 noiembrie 2019 – Conferința „Turismul Responsabil în România”

noiembrie 17, 2019

Presa de turism: TTR, 15 noiembrie 2019 – Conferința „Turismul Responsabil în România”

Întâlnirea-dezbatere din Sala Titulescu a avut ca temă „poveștile noastre”. Este vorba de experiențe și împliniri ce s-au petrecut și se petrec în mediul rural, un spațiu deosebit de provocator și profitabil pentru industria ospitalității. Evenimentul a fost prefațat de domnul Aurel Borșan, președintele Fundației Amfiteatru, care a lansat, cu această ocazie, și noua înfățișare – revăzută și în permanentă adăugire – a site-ului www.presadeturism.ro - o platformă care își propune să genereze nu doar un front de lucru dedicat actualității din turismul românesc, ci și soluțiilor teoretice și practice menite să optimizeze sinergiile pe care le poate coagula acest domeniu. Site-ul însuși, prin felul în care s-a dinamizat în ultimele zile, este o dovadă elocventă a ceea ce și-a propus să fie această inițiativă. Totodată, d-l Aurel Borșan a trecut în revistă și celelalte conferințe, interesante și cu un impact cert, organizate de Fundația Amfiteatru de-a lungul acestui an.

Revenind la Conferința desfășurată în ziua de 15 noiembrie, tema, ilustrată printr-o „fandare” în universul satului românesc, nu putea fi mai inspirat aleasă. Satul dintotdeauna, etern în esența sa, care a generat și în care se regăsesc rădăcinile românismului, matricea identității neamului, baștina celor mai importante personalități ale patrimoniului nostru cultural și artistic: Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Grigorescu, George Coșbuc, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, atâția și atâția alții. Așadar, s-a avut în vedere satul, „unanimul nostru înaintaș fără nume”, în care s-au conservat virtuțile din acele vremuri „când omul era încă adevărat ca natura și natura adevărată ca omul”, cum scria Mihai Eminescu. De fapt, punerea în valoare, și sub aspect turistic, a imenselor resurse identitare din spațiul rural, se produce o fericită reîntoarcere la temeliile existenței noastre ca etnie, măcar mai aproape de natură. Fiindcă, glosa tot poetul nostru național, „Cine nu minte niciodată este natura”.

Despre inepuizabilele atracții ale turismului rural a vorbit, cât se poate de convingător ca întotdeauna, doamna Marilena Stoian, președintele fondator al ANTREC. Multe dintre ideile domniei sale, în special cele referitoare la particularitățile ospeției, au fost ilustrate și de Mișu Ilie Chiruc, proaspătul președinte executiv al ANTREC, ales chiar în zilele desfășurării Târgului de Turism al României, cel care ne-a povestit cu har despre pensiunea Chez Marie, de pe Valea Tarcăului (județul Neamț), loc într-adevăr de poveste, cu încântătoare ecouri și în paginile de proză sadoveniene. Rămânând tot în Moldova, domnul Constantin Butnariu, directorul elegantei reviste Turism Life, dar și consilier al președintelui Cotnari SA, a susținut o fermecătoare pledoarie, în stil moldovenesc, despre… Vinul s-a născut la sat. Vinul este, fără îndoială, o frumoasă aripă a turismului, cealaltă fiind gastronomia tradițională. Iar pentru cine nu știe, să mai adăugăm doar atât: Cotnariul este singura podgorie românească ce deține în cultură numai soiuri autohtone. Frâncușa, vin de aur extrasec, este unul dintre ele. Merită grabnic să fie cunoscut. Cel puțin în acest domeniu, cunoașterea este sinonimă cu începutul fidelității.

Ivan Patzaichin este un simbol nu numai pentru sporturile nautice, pentru România în general. El a devenit, în ultima vreme, și un brand pentru turismul deltaic. Arhitectul Teodor Frolu (Asociația Delta Dunării Mila 23/ DC Communication) a stăruit, când cu umor, când cu gravitate, asupra unei realități speciale: Ecosistemul Patzaikin. Tradiție și inovație. Tot prin fabulosul univers al Deltei Dunării ne-a purtat și domnul Silviu Gheorghe, președintele Filialei ANTREC Tulcea. Domnia sa a realizat un interesant Ghid al culturii gastronomice din Delta Dunării. O lucrare în care autenticitatea dă Cezarului ce este al Cezarului, o lucrare la fel de utilă și pentru cei care doresc să viziteze, să cunoască acest tărâm lacustru, cât și pentru localnici.

Conferința s-a încheiat, ceva mai în amonte, mai exact prin cele 10 sate giurgiuvene care au fost cuprinse într-un interesant proiect coordonat de doamna Clara Mărculescu: „Identități și experiențe dunărene. ROBG – 502”. Prin intermediul imaginilor, domnul Mihai Ogrinji (România pitorească/AJTR) a purtat pe numeroșii participanți – între care și câte o clasă de elevi „de-a XI-a” din două licee bucureștene cu profil turistic – prin Gostinu, Oinacu și Greaca, Herăști, Slobozia și Comana, Drăgănescu, Izvoarele sau Bălănoaia. O concluzie îmbucurătoare: satele cuprinse în acest proiect european, derulat în parteneriat cu alte 10 localități bulgărești din districtul Ruse, dispun de un apreciabil patrimoniu ce merită să fie inclus în circuitul turistic intern și internațional. Merită o apreciere aparte prezența elevilor care urmează să opteze pentru una dintre minunatele profesii ale industriei ospitalității, Conferința în sine înfățișându-se pentru ei și ca o veritabilă lecție de turism.

0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul